Rolul sănătății digestive în timpul sarcinii: impactul asupra mamei și a fătului

Modificări fiziologice digestive în sarcină:

  • Creșterea nivelului de progesteron determină încetinirea motilității intestinale, favorizând constipația și balonarea.
  • Presiunea exercitată de uter asupra stomacului și intestinelor poate cauza reflux gastric și disconfort abdominal.
  • Modificările microbiotei intestinale pot afecta absorbția nutrienților esențiali.

Microbiota intestinală și sarcina

Echilibrul microbiotei intestinale joacă un rol critic în sănătatea sistemică, influențând:
  • Metabolismul nutrienților.
  • Imunitatea maternă și fetală.
Dezechilibrele microbiotei (disbioza) pot crește riscul de complicații, inclusiv:
  • Infecții urinare recurente.
  • Inflamație sistemică cu impact negativ asupra sarcinii.

Consecințele disbiozei în sarcină

  • Creșterea riscului de diabet gestațional, preeclampsie și naștere prematură.
  • Scăderea toleranței la lactoză sau alte disfuncții digestive.

Beneficiile unei microbiote echilibrate:

  • Îmbunătățirea absorbției de fier, calciu și alte minerale esențiale.
  • Reducerea riscului de constipație, balonare și disconfort digestiv.
  • Susținerea imunității mamei și a transferului imun către făt.

Rolul probioticelor și beneficiile lor pentru femeile însărcinate

1. Îmbunătățirea echilibrului microbiotei intestinale

Probioticele contribuie la restabilirea echilibrului microbiotei intestinale, afectată frecvent de modificările hormonale și fiziologice din timpul sarcinii. Un microbiom sănătos susține sănătatea digestivă, reducând riscul de constipație, balonare și disbioză intestinală.

2. Reducerea riscului de infecții vaginale și urinare

Probioticele, în special cele care conțin tulpini de Lactobacillus, susțin echilibrul florei vaginale, reducând riscul de infecții vaginale și urinare recurente, frecvente în timpul sarcinii.

3. Susținerea imunității mamei și a fătului

Probioticele contribuie la modularea sistemului imun matern, reducând inflamația și susținând o funcție imună echilibrată. Aceste efecte se traduc printr-o protecție crescută împotriva infecțiilor și inflamației, beneficii esențiale pentru sănătatea fătului.

4. Reducerea riscului de complicații asociate sarcinii

Probioticele pot scădea riscul de diabet gestațional și preeclampsie prin influențarea metabolismului glucozei și reducerea inflamației sistemice.

5. Îmbunătățirea sănătății intestinale și a absorbției nutrienților


Prin îmbunătățirea diversității microbiotei intestinale, probioticele optimizează absorbția fierului, calciului și altor nutrienți esențiali, prevenind carențele nutriționale frecvente în sarcină.

Provocările din timpul sarcinii legate de sănătatea digestivă

Sănătatea digestivă în timpul sarcinii este frecvent compromisă din cauza modificărilor fiziologice și hormonale. Recunoașterea acestor provocări permite adoptarea unor măsuri de prevenție și tratament, inclusiv utilizarea probioticelor pentru a susține microbiota intestinală și pentru a reduce simptomele neplăcute.

1. Constipația și balonarea

În timpul sarcinii, nivelurile crescute de progesteron relaxează musculatura netedă a tractului gastrointestinal, încetinind motilitatea intestinală. Acest efect duce la constipație, balonare și disconfort abdominal frecvent.

COMPOZIȚIE OPTIMĂ DE ENZIME DIGESTIVE

Enzime digestive:

  • Protează 4.5 5200 HUT,
  • Protează 6.0 3200 HUT,
  • Amilază 2600 DU,
  • Lipază 1960 FIP,
  • Peptidază 640 HUT

  • Conține protează 4.5 care acționează optim la pH acid, ceea ce asigură o hidroliză și o digestie mai rapidă şi mai uniformă a bolului alimentar încă de la nivelul stomacului.
  • După cum arată datele din studii preclinice avantajele enzimelor de origine vegetală/fungică sunt date de necesitatea dozelor eficace mai mici vs. preparatele de origine animală.
  • Ameliorează rapid senzația de balonare și disconfortul abdominal (datorită enzimelor digestive si extractelor vegetale) și echilibrează flora intestinală pe termen lung.

Formulă originală ce combină:

2. Refluxul gastroesofagian

Creșterea presiunii intra-abdominale din cauza uterului în expansiune, alături de relaxarea sfincterului esofagian inferior cauzată de hormonii de sarcină, favorizează apariția refluxului gastric și a pirozisului (arsuri gastrice).

Compoziție complexă:

  • Extract de trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata) - normalizează producția de suc gastric.
  • Carob (pudră de roșcove), sursă naturală de fibre, asigură protecție gastrică și induce senzația de sațietate.
  • Synbiotech – AB Kefir = 7 tulpini de probiotice care contribuie la suplimentarea microflorei intestinale cu un spectru larg de bacterii benefice, favorizând echilibrul acesteia pe termen lung.
  • Protejează stomacul, normalizează aciditatea gastrică și echilibrează flora intestinală.

Trifoiul de baltă (Menyanthes trifoliata)

EFECTE

Stimulare digestivă
  • Au fost raportate date privind stimularea funcţiilor digestive precum și unele efecte protectoare asupra ficatului și pancreasului. De asemenea, influențează creșterea secreției biliare.1
Activitate antiinflamatoare
  • Date în vitro care arată o inhibare a biosintezei prostaglandinelor.2
Activitate antibacteriană
  • Activitate împotriva diferitelor microorganisme, inclusiv tulpini de Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis și Escherichia coli.3

CAROBUL, pudra de roșcove (Ceratonia siliqua )

EFECTE

  • Semințele de roșcove au conținut echilibrat de proteine care protejează mucoasa gastrică și induc senzația de sațietate, macroelemente (în special Ca) și microelemente (Mg).
  • Compoziția chimică a semințelor de roșcove reflectă potențialul nutrițional, alimentar și antioxidant al acestui produs.
  • Studiile în vitro au arătat că pudra de roșcove are proprietăți antiiflamatoare și poate inhiba dezvoltarea bacteriilor intestinale patogene.4
  • Datele confirmă efectele animicrobiene benefice și potențiala sa utilizare ca adjuvant în tratamentul gastroenteritelor cronice și al infecției cu Helicobacter pylori.5
  • Efectul gastroprotector al pudrei de roșcove a fost evidențiat în studiile pe model animal.6

Formula patentată AB - Kefir cu 7 tulpini de bacterii probiotice pentru echilibrul microbiotei intestinale

Tulpini cu eficacitate dovedită în ameliorarea simptomelor digestive și eradicarea Helicobater Pylori

  • Actual există dovezi clare care arată că utilizarea probioticelor este benefică în menținerea funcționalității normale a mucoasei intestinale la pacienții tratați cu AINS.7,8

Rolul probioticelor în susținerea sănătății în timpul tratamentului cu antibiotice:

Deși tratamentele cu antibiotice sunt esențiale pentru gestionarea infecțiilor urinare în timpul sarcinii, utilizarea lor trebuie completată cu măsuri pentru protejarea microbiotei intestinale și vaginale, cum ar fi administrarea de probiotice. Această abordare integrată ajută la prevenirea complicațiilor și la susținerea sănătății mamei și fătului.

  • Probioticele precum cele din Lactoflora ProGastro sau Lactoflora Prodigest pot restabili echilibrul microbiotei intestinale și vaginale, reducând riscul de disbioză și infecții recurente.
  • Acestea susțin funcționarea optimă a sistemului imunitar și pot preveni efectele adverse asociate cu antibioticele.

Referințe

  • Wald A. „Constipation, diarrhea, and symptomatic hemorrhoids during pregnancy and postpartum.“ 2003 Gastroenterology Clinics of North America, 32(1), 309-322.
  • Richter JE. „Gastroesophageal reflux disease during pregnancy.“ 2005 Gastroenterology Clinics of North America, 34(2), 235-261
  • Koren O. et al.Lucrare: „Host remodeling of the gut microbiome and metabolic changes during pregnancy.“ 2012 Cell, 150(3), 470-480.
  • Gomez-Arango LF et al., „Gut microbiota dynamics in pregnancy are associated with maternal and neonatal outcomes.” Microbiome (2017).
  • Koren O et al., „Host remodeling of the gut microbiome and metabolic changes during pregnancy.” Cell (2012).
  • Nuriel-Ohayon M., Neuman H., Koren O.Lucrare: „Microbial changes during pregnancy, birth, and infancy.” 2016 Frontiers in Microbiology, 7, 1031.DOI: 10.3389/fmicb.2016.01031
  • Koren O. et al.Lucrare: „Host remodeling of the gut microbiome and metabolic changes during pregnancy.“ 2012 Cell, 150(3), 470-480.
  • O’Flaherty S., Klaenhammer T.R.Lucrare: „Functional and biochemical characterization of a Lactobacillus acidophilus bile salt hydrolase and its impact on intestinal bile salt metabolism.”An: 2010Sursă: Applied and Environmental Microbiology, 76(15), 5009-5018.
  • Dimidi E., Christodoulides S., Scott S.M., Whelan K.Lucrare: „Probiotics in irritable bowel syndrome: an up-to-date systematic review.”An: 2017Sursă: Journal of Gastroenterology and Hepatology, 32(7), 1147-1157.
  • Koren O., Goodrich J.K., Cullender T.C. et al. „Host remodeling of the gut microbiome and metabolic changes during pregnancy.” Cell. 2012;150(3):470-480. DOI: 10.1016/j.cell.2012.07.008.
  • Reid G., Younes J.A., Van Der Mei H.C. et al. „Microbiota restoration: natural and supplemented recovery of human microbial communities.” Nature Reviews Microbiology. 2011;9(1):27-38. DOI: 10.1038/nrmicro2473.
  • Macpherson A.J., de Agüero M.G., Ganal-Vonarburg S.C. „How nutrition and the maternal microbiota shape the neonatal immune system.” Nature Reviews Immunology. 2017;17(8):508-517. DOI: 10.1038/nri.2017.58.
  • Wickens K., Barthow C., Murphy R. et al. „Early pregnancy probiotic supplementation with Lactobacillus rhamnosus HN001 may reduce the prevalence of gestational diabetes mellitus: a randomized controlled trial.” British Journal of Nutrition. 2017;117(6):804-813. DOI: 10.1017/S000711451700072X. O’Flaherty S., Klaenhammer T.R. „Functional and biochemical characterization of a Lactobacillus acidophilus bile salt hydrolase and its impact on intestinal bile salt metabolism.” Applied and Environmental Microbiology. 2010;76(15):5009-5018. DOI: 10.1128/AEM.03017-09.
  • Wald A. „Constipation, diarrhea, and symptomatic hemorrhoids during pregnancy and postpartum.” Gastroenterology Clinics of North America. 2003;32(1):309-322. DOI: 10.1016/S0889-8553(02)00075-1
  • Nicolae Bacinschi, Ana Voloc. Preparations of pancreatic substitution enzymes – considerations and recommendations. Farmacist.ro 2020; 3(194): 36 doi: 10.26416/Farm.194.3.2020.3533
  • Ianiro G, Pecere S, Giorgio V, Gasbarrini A, Cammarota G. Digestive Enzyme Supplementation in Gastrointestinal Diseases. Curr Drug Metab. 2016;17(2):187-93. doi: 10.2174/138920021702160114150137
  • Richter JE. „Gastroesophageal reflux disease during pregnancy.” Gastroenterology Clinics of North America. 2005;34(2):235-261. DOI: 10.1016/j.gtc.2005.02.001.
  • 1 Assessment report on Menyanthes trifoliata L., folium EMA/HMPC/637830/2018
  • 2 H. Tunón, L. Bohlin, Anti-inflammatory studies on Menyanthes trifoliata related to the effect shown against renal failure in rats, Pytomedicine, Volume 2, Oct 1995, 103-112
  • 3 Menyanthidis trifoliatae folium – Bogbean Leaf © ESCOP 2013, Published by the European Scientific Cooperative on Phytotherapy (ESCOP), www.escop.com
  • 4 Fidan H, Stankov S, Petkova N, Petkova Z, Iliev A, Stoyanova M, Ivanova T, Zhelyazkov N, Ibrahim S, Stoyanova A, Ercisli S. Evaluation of chemical composition, antioxidant potential and functional properties of carob (Ceratonia siliqua L.) seeds. J Food Sci Technol. 2020 Jul;57(7):2404-2413. doi: 10.1007/s13197-020-04274-z. Epub 2020 Jan 31. PMID: 32549590; PMCID: PMC7270304.
  • 5 Comparative characterization of carob pulp and seeds extracts: HPLC, antimicrobial, anti-inflammatory, and cytotoxic studies, Egypt. J. Chem. Vol. 65, No. 10 pp. 279 – 284 (2022)
  • 6 Ref. 11 Rtibi et al. BMC Complementary and Alternative Medicine (2015) 15:292 DOI 10.1186/s12906-015-0819-9 Gastroprotective effect of carob (Ceratonia siliqua L.) against ethanol-induced oxidative stress in rat
  • 7 Hungin AP, Mulligan C, European Society for Primary Care Gastroenterology Systematic review: probiotics in the management of lower gastrointestinal symptoms in clinical practice – an evidence-based international guide. Aliment Pharmacol Ther 2013; 38(8):864–86
  • 8 World Gastroenterology Organisation Global Guidelines Probiotics and prebiotics, February 2017
  • Reid G., Younes J.A., Van Der Mei H.C. et al. „Microbiota restoration: natural and supplemented recovery of human microbial communities.” Nature Reviews Microbiology. 2011;9(1):27-38. DOI: 10.1038/nrmicro2473.