Întreaga colonie,
mereu la datorie!

Impactul tratamentelor cu antibiotice asupra florei intestinale

ROLUL PROBIOTICELOR ÎN MENȚINEREA SĂNĂTĂȚII DIGESTIVE: LACTOFLORA PRODIGEST și LACTOFLORA PROGASTRO în disbioza intestinală

Balonarea și distensia abdominală
  – Simptome frecvente ce necesită o terapie complexă

DEFICITUL ENZIMATIC ÎN TULBURĂRILE DIGESTIVE FUNCȚIONALE

Preparatele enzimatice de origine bacteriană/fungică - AVANTAJE

PRODUSUL IDEAL? – MAI MULT DECÂT SUBSTITUȚIE ENZIMATICĂ

COMPOZIȚIE OPTIMĂ DE ENZIME DIGESTIVE

Enzime digestive:
  • Protează 4.5 5200 HUT,
  • Protează 6.0 3200 HUT,
  • Amilază 2600 DU,
  • Lipază 1960 FIP,
  • Peptidază 640 HUT

Formulă originală ce combină:

PROFIL PACIENT

  • pacienți cu deficit de enzime
  • pacienți cu balonare și distentie abdominală
  • stare de rău după excesele alimentare
  • pacienți cu colon iritabil
  • pacienți cu probleme de tranzit intestinal

Concluzii Lactoflora ProDigest

Lactoflora ProDigest: Compoziție complexă – enzime de origine vegetală, probiotice și extracte vegetale care acționează sinergic pentru ameliorarea simptomatologie digestive.

ENTEROPATIA INDUSĂ DE AINS

Alternative terapeutice actuale
  – Extracte fitoterapice cu efect gastroprotector

ENTEROPATIA INDUSĂ DE AINS

Compoziție complexă:

Plante active:

Trifoiul de baltă (Menyanthes trifoliata)

EFECTE

Stimulare digestivă
Activitate antiinflamatoare
Activitate antibacteriană

CAROBUL, pudra de roșcove (Ceratonia siliqua )

EFECTE

Formula patentată AB - Kefir cu 7 tulpini de bacterii probiotice pentru echilibrul microbiotei intestinale

Tulpini cu eficacitate dovedită în ameliorarea simptomelor digestive și eradicarea Helicobater Pylori

Concluzii Lactoflora ProGastro

Lactoflora ProGastro: protejează stomacul, normalizează aciditatea gastrică și echilibrează flora intestinală, datorită acțiunii sinergice a extractelor de plante (carob, trifoi de baltă) și a tulpinilor de probiotice.

Referințe

Ref. Nicolae Bacinschi, Ana Voloc. Preparations of pancreatic substitution enzymes – considerations and recommendations. Farmacist.ro 2020; 3(194): 36 doi: 10.26416/Farm.194.3.2020.3533

Ianiro G, Pecere S, Giorgio V, Gasbarrini A, Cammarota G. Digestive Enzyme Supplementation in Gastrointestinal Diseases. Curr Drug Metab. 2016;17(2):187-93. doi: 10.2174/138920021702160114150137

Ref 1 Yun Jeong Lim et al. Non-Steroidal Anti-Inflammatory Drug-Induced Enteropathy, Clinical Endoscopy 2012; 45(2): 138-144, Published online: June 30, 2012

Ref. 2. Gut Microbiota in NSAID Enteropathy: New Insights From Inside. Front. Cell. Infect. Microbiol. 11:679396. doi: 10.3389/fcimb.2021.679396

3. Assessment report on Menyanthes trifoliata L., folium EMA/HMPC/637830/2018

4. H. Tunón, L. Bohlin, Anti-inflammatory studies on Menyanthes trifoliata related to the effect shown against renal failure in rats, Pytomedicine, Volume 2, Oct 1995, 103-112

5. Menyanthidis trifoliatae folium – Bogbean Leaf © ESCOP 2013, Published by the European Scientific Cooperative on Phytotherapy (ESCOP), www.escop.com

6. Fidan H, Stankov S, Petkova N, Petkova Z, Iliev A, Stoyanova M, Ivanova T, Zhelyazkov N, Ibrahim S, Stoyanova A, Ercisli S. Evaluation of chemical composition, antioxidant potential and functional properties of carob (Ceratonia siliqua L.) seeds. J Food Sci Technol. 2020 Jul;57(7):2404-2413. doi: 10.1007/s13197-020-04274-z. Epub 2020 Jan 31. PMID: 32549590; PMCID: PMC7270304.

7. Comparative characterization of carob pulp and seeds extracts: HPLC, antimicrobial, anti-inflammatory, and cytotoxic studies, Egypt. J. Chem. Vol. 65, No. 10 pp. 279 – 284 (2022)

8. Ref. 11 Rtibi et al. BMC Complementary and Alternative Medicine (2015) 15:292 DOI 10.1186/s12906-015-0819-9 Gastroprotective effect of carob (Ceratonia siliqua L.) against ethanol-induced oxidative stress in rat

Ref. 9. Hungin AP, Mulligan C, European Society for Primary Care Gastroenterology Systematic review: probiotics in the management of lower gastrointestinal symptoms in clinical practice – an evidence-based international guide. Aliment Pharmacol Ther 2013; 38(8):864–86

10. World Gastroenterology Organisation Global Guidelines Probiotics and prebiotics, February 2017